dobândire

Romanian

Etymology

From dobândi +‎ -re.

Noun

dobândire f (plural dobândiri)

1. acquisition

Declension

Declension of dobândire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dobândire	dobândirea	(niște) dobândiri	dobândirile
genitive/dative	(unei) dobândiri	dobândirii	(unor) dobândiri	dobândirilor
vocative	dobândire, dobândireo		dobândirilor