doisprezecime

Romanian

Etymology

From doisprezece +‎ -ime.

Noun

doisprezecime f (plural doisprezecimi)

1. twelfth (1/12)

Declension

Declension of doisprezecime

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) doisprezecime	doisprezecimea	(niște) doisprezecimi	doisprezecimile
genitive/dative	(unei) doisprezecimi	doisprezecimii	(unor) doisprezecimi	doisprezecimilor
vocative	doisprezecime, doisprezecimeo		doisprezecimilor