dorobanț

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian drabant. Compare German Trabant.

Noun

dorobanț m (plural dorobanți)

1. (historical) infantryman

Declension

Declension of dorobanț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) dorobanț	dorobanțul	(niște) dorobanți	dorobanții
genitive/dative	(unui) dorobanț	dorobanțului	(unor) dorobanți	dorobanților
vocative	dorobanțule		dorobanților