drâncit

Romanian

Etymology

From drancă +‎ -it.

Adjective

drâncit m or n (feminine singular drâncită, masculine plural drânciți, feminine and neuter plural drâncite)

1. spoiled (about children)

Declension

Declension of drâncit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	drâncit		drâncită	drânciți	drâncite
	definite	drâncitul		drâncita	drânciții	drâncitele
genitive/ dative	indefinite	drâncit		drâncite	drânciți	drâncite
	definite	drâncitului		drâncitei	drânciților	drâncitelor

References

• drâncit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN