drăgucică

Romanian

Etymology

From drăguț +‎ -ică.

Noun

drăgucică f (plural drăgucicíci)

1. diminutive of drăguț

Declension

Declension of drăgucică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) drăgucică	drăgucica	(niște) drăgucicíce	drăgucicícele
genitive/dative	(unei) drăgucicíce	drăgucicícei	(unor) drăgucicíce	drăgucicícelor
vocative	drăgucică, drăgucico		drăgucicícelor

References

• drăgucică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN