duplă

Romanian

Noun

duplă f (plural duple)

1. Obsolete form of dublă.

Declension

Declension of duplă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) duplă	dupla	(niște) duple	duplele
genitive/dative	(unei) duple	duplei	(unor) duple	duplelor
vocative	duplă, duplo		duplelor

References

• duplă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN