eparhiot
Romanian
editEtymology
editBorrowed from Greek επαρχιώτης (eparchiótis).
Adjective
editeparhiot m or n (feminine singular eparhiotă, masculine plural eparhioți, feminine and neuter plural eparhiote)
Declension
editDeclension of eparhiot
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | eparhiot | eparhiotă | eparhioți | eparhiote | ||
definite | eparhiotul | eparhiota | eparhioții | eparhiotele | |||
genitive/ dative |
indefinite | eparhiot | eparhiote | eparhioți | eparhiote | ||
definite | eparhiotului | eparhiotei | eparhioților | eparhiotelor |
Noun
editeparhiot m (plural eparhioți)
- person belonging to an eparchy
Declension
editDeclension of eparhiot
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) eparhiot | eparhiotul | (niște) eparhioți | eparhioții |
genitive/dative | (unui) eparhiot | eparhiotului | (unor) eparhioți | eparhioților |
vocative | eparhiotule | eparhioților |