epiglotită

Romanian

Etymology

Borrowed from French épiglottite.

Noun

epiglotită f (plural epiglotităe)

1. epiglottitis

Declension

Declension of epiglotită

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) epiglotită	epiglotita	(niște) epiglotităe	epiglotităele
genitive/dative	(unei) epiglotităe	epiglotităei	(unor) epiglotităe	epiglotităelor
vocative	epiglotită, epiglotito		epiglotităelor