ereditator

Romanian

Etymology

From eredita +‎ -ător.

Noun

ereditator m (plural ereditatori)

1. (obsolete) inheritor

Declension

Declension of ereditator

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ereditator	ereditatorul	(niște) ereditatori	ereditatorii
genitive/dative	(unui) ereditator	ereditatorului	(unor) ereditatori	ereditatorilor
vocative	ereditatorule		ereditatorilor

References

• ereditator in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN