examinăluire
Romanian
editEtymology
editFrom examinălui + -re.
Noun
editexaminăluire f (plural examinăluiri)
Declension
editDeclension of examinăluire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) examinăluire | examinăluirea | (niște) examinăluiri | examinăluirile |
genitive/dative | (unei) examinăluiri | examinăluirii | (unor) examinăluiri | examinăluirilor |
vocative | examinăluire, examinăluireo | examinăluirilor |
References
edit- examinăluire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN