exaurient

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian exauriente.

Adjective

exaurient m or n (feminine singular exaurientă, masculine plural exaurienți, feminine and neuter plural exauriente)

1. exhaustive

Declension

Declension of exaurient

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	exaurient		exaurientă	exaurienți	exauriente
	definite	exaurientul		exaurienta	exaurienții	exaurientele
genitive/ dative	indefinite	exaurient		exauriente	exaurienți	exauriente
	definite	exaurientului		exaurientei	exaurienților	exaurientelor

References

• exaurient in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN