exigență

Romanian

Etymology

Borrowed from French exigence, from Latin exigentia.

Noun

exigență f (plural exigențe)

1. exigency
2. exigence

Declension

Declension of exigență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) exigență	exigența	(niște) exigențe	exigențele
genitive/dative	(unei) exigențe	exigenței	(unor) exigențe	exigențelor
vocative	exigență, exigențo		exigențelor

Related terms

• exigent