explicitat

Romanian

Etymology

Past participle of explicita.

Noun

explicitat n (plural explicitaturi)

1. clarification

Declension

Declension of explicitat

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) explicitat	explicitatul	(niște) explicitaturi	explicitaturile
genitive/dative	(unui) explicitat	explicitatului	(unor) explicitaturi	explicitaturilor
vocative	explicitatule		explicitaturilor

Verb

explicitat (past participle of explicita)

1. past participle of explicita

References

• explicitat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN