extrage

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin extrahere, present active infinitive of extrahō, based on the example of French extraire, with conjugation modeled on trage.

Verb

a extrage (third-person singular present extrage, past participle extras) 3rd conj.

1. to extract

Conjugation

    conjugation of extrage (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a extrage
gerund			extragând
past participle			extras
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	extrag	extragi	extrage	extragem	extrageți	extrag
	imperfect	extrageam	extrageai	extragea	extrageam	extrageați	extrageau
	simple perfect	extrasei	extraseși	extrase	extraserăm	extraserăți	extraseră
	pluperfect	extrasesem	extraseseși	extrasese	extraseserăm	extraseserăți	extraseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să extrag	să extragi	să extragă	să extragem	să extrageți	să extragă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		extrage			extrageți
	negative		nu extrage			nu extrageți

Derived terms

• extragere

Related terms

• extract