făguleț

Romanian

Etymology

From fag +‎ -uleț.

Noun

făguleț m (plural făguleți)

1. diminutive of fag

Declension

Declension of făguleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) făguleț	făgulețul	(niște) făguleți	făguleții
genitive/dative	(unui) făguleț	făgulețului	(unor) făguleți	făguleților
vocative	făgulețule		făguleților