ferecătură

Romanian

Etymology

From fereca +‎ -ătură.

Noun

ferecătură f (plural ferecături)

1. the covering of an object with metal

Declension

Declension of ferecătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ferecătură	ferecătura	(niște) ferecături	ferecăturile
genitive/dative	(unei) ferecături	ferecăturii	(unor) ferecături	ferecăturilor
vocative	ferecătură, ferecăturo		ferecăturilor

References

• ferecătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN