ficuț

Romanian

Etymology

From fic +‎ -uț.

Noun

ficuț m (plural ficuți)

1. diminutive of fic

Declension

Declension of ficuț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ficuț	ficuțul	(niște) ficuți	ficuții
genitive/dative	(unui) ficuț	ficuțului	(unor) ficuți	ficuților
vocative	ficuțule		ficuților

References

• ficuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN