fiicuță

Romanian

Etymology

From fiică +‎ -uță.

Noun

fiicuță f (plural fiicuțe)

1. diminutive of fiică

Declension

Declension of fiicuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) fiicuță	fiicuța	(niște) fiicuțe	fiicuțele
genitive/dative	(unei) fiicuțe	fiicuței	(unor) fiicuțe	fiicuțelor
vocative	fiicuță, fiicuțo		fiicuțelor

References

• fiicuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN