foșni

Romanian

Alternative forms

• foșnăi

Etymology

Onomatopoeic.

Verb

a foșni (third-person singular present foșnește, past participle foșnit) 4th conj.

1. (intransitive, transitive) to rustle (make soft crackling sounds)

   Synonym: șușui

Conjugation

    conjugation of foșni (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a foșni
gerund			foșnind
past participle			foșnit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	foșnesc	foșnești	foșnește	foșnim	foșniți	foșnesc
	imperfect	foșneam	foșneai	foșnea	foșneam	foșneați	foșneau
	simple perfect	foșnii	foșniși	foșni	foșnirăm	foșnirăți	foșniră
	pluperfect	foșnisem	foșniseși	foșnise	foșniserăm	foșniserăți	foșniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să foșnesc	să foșnești	să foșnească	să foșnim	să foșniți	să foșnească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		foșnește			foșniți
	negative		nu foșni			nu foșniți

Derived terms

• foșnire
• foșnitor
• foșnitură
• foșnet