folfăi

Romanian

Etymology

From fol fol +‎ -ăi.

Verb

a folfăi (third-person singular present folfăiește, past participle folfăit) 4th conj.

1. to speak or chew slowly

Conjugation

    conjugation of folfăi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a folfăi
gerund			folfăind
past participle			folfăit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	folfăiesc	folfăiești	folfăiește	folfăim	folfăiți	folfăiesc
	imperfect	folfăiam	folfăiai	folfăia	folfăiam	folfăiați	folfăiau
	simple perfect	folfăii	folfăiși	folfăi	folfăirăm	folfăirăți	folfăiră
	pluperfect	folfăisem	folfăiseși	folfăise	folfăiserăm	folfăiserăți	folfăiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să folfăiesc	să folfăiești	să folfăiască	să folfăim	să folfăiți	să folfăiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		folfăiește			folfăiți
	negative		nu folfăi			nu folfăiți