franceză

Romanian

Etymology

From francez +‎ -ă.

Pronunciation

• IPA^(key): /franˈt͡ʃe.zə/
• Hyphenation: fran‧ce‧ză

Adjective

franceză

1. nominative/accusative feminine singular of francez

Noun

franceză f (plural franceze, masculine equivalent francez)

1. a French woman

Declension

Declension of franceză

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) franceză	franceza	(niște) franceze	francezele
genitive/dative	(unei) franceze	francezei	(unor) franceze	francezelor
vocative	franceză, francezo		francezelor

Noun

franceză f (uncountable)

1. French (language)

Declension

declension of franceză (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) franceză	franceza
genitive/dative	(unei) franceze	francezei
vocative	franceză, francezo