frumusețe

Romanian

Etymology

From frumos +‎ -ețe.

Pronunciation

• IPA^(key): [frumuˈsetse]

Noun

frumusețe f (plural frumuseți)

1. (uncountable) beauty (the quality of being beautiful)
2. (countable) beauty (a thing or person that is beautiful)

Declension

Declension of frumusețe

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) frumusețe	frumusețea	(niște) frumuseți	frumusețile
genitive/dative	(unei) frumuseți	frumuseții	(unor) frumuseți	frumuseților
vocative	frumusețe, frumusețeo		frumuseților

Derived terms

• înfrumuseța