fugărire

Romanian

Etymology

From fugări +‎ -re.

Noun

fugărire f (plural fugăriri)

1. a chase

Declension

Declension of fugărire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) fugărire	fugărirea	(niște) fugăriri	fugăririle
genitive/dative	(unei) fugăriri	fugăririi	(unor) fugăriri	fugăririlor
vocative	fugărire, fugărireo		fugăririlor