fulgerătură

Romanian

Etymology

From fulgera +‎ -ătură.

Noun

fulgerătură f (plural fulgerături)

1. lightning

Declension

Declension of fulgerătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) fulgerătură	fulgerătura	(niște) fulgerături	fulgerăturile
genitive/dative	(unei) fulgerături	fulgerăturii	(unor) fulgerături	fulgerăturilor
vocative	fulgerătură, fulgerăturo		fulgerăturilor