furcea
Romanian edit
Etymology edit
From furcă + -ea, or possibly from Latin furcilla, diminutive of furca.
Noun edit
furcea f (plural furcele)
Declension edit
Declension of furcea
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) furcea | furceaua | (niște) furcele | furcelele |
genitive/dative | (unei) furcele | furcelei | (unor) furcele | furcelelor |
vocative | furcea | furcelelor |