furculiță
Romanian edit
Etymology edit
From furcă (“pitchfork”) + -uliță.
Pronunciation edit
Noun edit
furculiță f (plural furculițe or furculiți)
Declension edit
Declension of furculiță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) furculiță | furculița | (niște) furculițe | furculițele |
genitive/dative | (unei) furculițe | furculiței | (unor) furculițe | furculițelor |
vocative | furculiță, furculițo | furculițelor |