ghiborț

Romanian

Etymology

From ghiban +‎ boarță.

Noun

ghiborț m (plural ghiborți)

1. ruff (Gymnocephalus cernua syn. Acerina cernua)

Declension

Declension of ghiborț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ghiborț	ghiborțul	(niște) ghiborți	ghiborții
genitive/dative	(unui) ghiborț	ghiborțului	(unor) ghiborți	ghiborților
vocative	ghiborțule		ghiborților