ghiunie

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish گونیه (gönye).

Noun

ghiunie f (plural ghiunii)

1. (Moldavia (region)) carpenter's square, set square, angle measure

Declension

Declension of ghiunie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ghiunie	ghiunia	(niște) ghiunii	ghiuniile
genitive/dative	(unei) ghiunii	ghiuniei	(unor) ghiunii	ghiuniilor
vocative	ghiunie, ghiunio		ghiuniilor

References

• ghiunie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN