gratificat
Latin edit
Verb edit
grātificat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of gratifica.
Adjective edit
gratificat m or n (feminine singular gratificată, masculine plural gratificați, feminine and neuter plural gratificate)
Declension edit
Declension of gratificat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | gratificat | gratificată | gratificați | gratificate | ||
definite | gratificatul | gratificata | gratificații | gratificatele | |||
genitive/ dative |
indefinite | gratificat | gratificate | gratificați | gratificate | ||
definite | gratificatului | gratificatei | gratificaților | gratificatelor |
Verb edit
gratificat (past participle of gratifica)
References edit
- gratificat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN