grupușor

Romanian

Etymology

From grup +‎ -ușor.

Noun

grupușor n (plural grupușoare)

1. diminutive of grup; small group

Declension

Declension of grupușor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) grupușor	grupușorul	(niște) grupușore	grupușorele
genitive/dative	(unui) grupușor	grupușorului	(unor) grupușore	grupușorelor
vocative	grupușorule		grupușorelor