gudurare

Romanian

Etymology

From gudura +‎ -re.

Noun

gudurare f (plural gudurarări)

1. fawning

Declension

Declension of gudurare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) gudurare	gudurarea	(niște) gudurarări	gudurarările
genitive/dative	(unei) gudurarări	gudurarării	(unor) gudurarări	gudurarărilor
vocative	gudurare, gudurareo		gudurarărilor

References

• gudurare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN