hârtău
Romanian edit
Etymology edit
Pronunciation edit
Noun edit
hârtău n (plural hârtaie)
- (regional) a long piece of land
Declension edit
Declension of hârtău
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) hârtău | hârtăul | (niște) hârtaie | hârtaiele |
genitive/dative | (unui) hârtău | hârtăului | (unor) hârtaie | hârtaielor |
vocative | hârtăule | hârtaielor |