haiduci

Romanian

Etymology 1

Pronunciation

• IPA^(key): [hajˈdutʃʲ]

Noun

haiduci m pl

1. plural of haiduc

Etymology 2

From haiduc.

Verb

a haiduci (third-person singular present haiducește, past participle haiducit) 4th conj.

1. to become an outlaw

Conjugation

    conjugation of haiduci (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a haiduci
gerund			haiducind
past participle			haiducit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	haiducesc	haiducești	haiducește	haiducim	haiduciți	haiducesc
	imperfect	haiduceam	haiduceai	haiducea	haiduceam	haiduceați	haiduceau
	simple perfect	haiducii	haiduciși	haiduci	haiducirăm	haiducirăți	haiduciră
	pluperfect	haiducisem	haiduciseși	haiducise	haiduciserăm	haiduciserăți	haiduciseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să haiducesc	să haiducești	să haiducească	să haiducim	să haiduciți	să haiducească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		haiducește			haiduciți
	negative		nu haiduci			nu haiduciți