holocen
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French holocène.
Noun edit
holocen n (plural holoceni)
Declension edit
Declension of holocen
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) holocen | holocenul | (niște) holoceni | holocenile |
genitive/dative | (unui) holocen | holocenului | (unor) holoceni | holocenilor |
vocative | holocenule | holocenilor |