iabăluță

Romanian

Etymology

From iaba +‎ -luță.

Noun

iabăluță f (plural iabăluțe)

1. diminutive of iaba

Declension

Declension of iabăluță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) iabăluță	iabăluța	(niște) iabăluțe	iabăluțele
genitive/dative	(unei) iabăluțe	iabăluței	(unor) iabăluțe	iabăluțelor
vocative	iabăluță, iabăluțo		iabăluțelor

References

• iabăluță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN