imnător

Romanian

Etymology

From imn +‎ -ător.

Adjective

imnător m or n (feminine singular imnătoare, masculine plural imnători, feminine and neuter plural imnătoare)

1. hymnal

Declension

Declension of imnător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	imnător		imnătoare	imnători	imnătoare
	definite	imnătorul		imnătoarea	imnătorii	imnătoarele
genitive/ dative	indefinite	imnător		imnătoare	imnători	imnătoare
	definite	imnătorului		imnătoarei	imnătorilor	imnătoarelor

References

• imnător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN