inconstanță

Romanian

Etymology

Borrowed from French inconstance.

Noun

inconstanță f (plural inconstanțe)

1. inconstancy

Declension

Declension of inconstanță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) inconstanță	inconstanța	(niște) inconstanțe	inconstanțele
genitive/dative	(unei) inconstanțe	inconstanței	(unor) inconstanțe	inconstanțelor
vocative	inconstanță, inconstanțo		inconstanțelor

Related terms

• inconstant