inerență

Romanian

Etymology

Borrowed from French inhérence.

Noun

inerență f (uncountable)

1. inherence

Declension

Declension of inerență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) inerență	inerența	(niște) inerențe	inerențele
genitive/dative	(unei) inerențe	inerenței	(unor) inerențe	inerențelor
vocative	inerență, inerențo		inerențelor

Related terms

• inerent