intonație
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French intonation.
Noun edit
intonație f (plural intonații)
Declension edit
Declension of intonație
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) intonație | intonația | (niște) intonații | intonațiile |
| genitive/dative | (unei) intonații | intonației | (unor) intonații | intonațiilor |
| vocative | intonație, intonațio | intonațiilor | ||