istețime
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
istețime f (plural istețimi)
Declension edit
Declension of istețime
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) istețime | istețimea | (niște) istețimi | istețimile |
| genitive/dative | (unei) istețimi | istețimii | (unor) istețimi | istețimilor |
| vocative | istețime, istețimeo | istețimilor | ||