juguț

Romanian

Etymology

From jug +‎ -uț.

Noun

juguț n (plural juguțe)

1. diminutive of jug

Declension

Declension of juguț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) juguț	juguțul	(niște) juguțe	juguțele
genitive/dative	(unui) juguț	juguțului	(unor) juguțe	juguțelor
vocative	juguțule		juguțelor

References

• juguț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN