lăcătuș

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian lakatos.

Pronunciation

• IPA^(key): /lə.kəˈtuʃ/
• Hyphenation: lə‧kə‧tuʃ

Noun

lăcătuș m (plural lăcătuși)

1. locksmith

Declension

Declension of lăcătuș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) lăcătuș	lăcătușul	(niște) lăcătuși	lăcătușii
genitive/dative	(unui) lăcătuș	lăcătușului	(unor) lăcătuși	lăcătușilor
vocative	lăcătușule		lăcătușilor

Further reading

• lăcătuș in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)