lăibărică

Romanian

Etymology

From laibăr +‎ -ică.

Noun

lăibărică f (plural lăibărici)

1. diminutive of laibăr

Declension

Declension of lăibărică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) lăibărică	lăibărica	(niște) lăibărici	lăibăricile
genitive/dative	(unei) lăibărici	lăibăricii	(unor) lăibărici	lăibăricilor
vocative	lăibărică, lăibărico		lăibăricilor

References

• lăibărică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN