licențiat
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French licencié.
Noun edit
licențiat m (plural licențiați)
- holder of a bachelor's degree
Declension edit
Declension of licențiat
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) licențiat | licențiatul | (niște) licențiați | licențiații |
| genitive/dative | (unui) licențiat | licențiatului | (unor) licențiați | licențiaților |
| vocative | licențiatule | licențiaților | ||