limbricuț

Romanian

Etymology

From limbric +‎ -uț.

Noun

limbricuț m (plural limbricuți)

1. diminutive of limbric

Declension

Declension of limbricuț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) limbricuț	limbricuțul	(niște) limbricuți	limbricuții
genitive/dative	(unui) limbricuț	limbricuțului	(unor) limbricuți	limbricuților
vocative	limbricuțule		limbricuților