locmăluță

Romanian

Etymology

From locma +‎ -ăluță.

Noun

locmăluță f (plural locmăluțe)

1. diminutive of locma

Declension

Declension of locmăluță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) locmăluță	locmăluța	(niște) locmăluțe	locmăluțele
genitive/dative	(unei) locmăluțe	locmăluței	(unor) locmăluțe	locmăluțelor
vocative	locmăluță, locmăluțo		locmăluțelor

References

• locmăluță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN