lustrui
Romanian edit
Etymology edit
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a lustrui (third-person singular present lustruiește, past participle lustruit) 4th conj.
- to polish
Conjugation edit
conjugation of lustrui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a lustrui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | lustruind | ||||||
| past participle | lustruit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | lustruiesc | lustruiești | lustruiește | lustruim | lustruiți | lustruiesc | |
| imperfect | lustruiam | lustruiai | lustruia | lustruiam | lustruiați | lustruiau | |
| simple perfect | lustruii | lustruiși | lustrui | lustruirăm | lustruirăți | lustruiră | |
| pluperfect | lustruisem | lustruiseși | lustruise | lustruiserăm | lustruiserăți | lustruiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să lustruiesc | să lustruiești | să lustruiască | să lustruim | să lustruiți | să lustruiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | lustruiește | lustruiți | |||||
| negative | nu lustrui | nu lustruiți | |||||