mângâiat

Romanian

Etymology

Past participle of mângâia.

Noun

mângâiat m (plural mângâiați)

1. caressing

Declension

Declension of mângâiat

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) mângâiat	mângâiatul	(niște) mângâiați	mângâiații
genitive/dative	(unui) mângâiat	mângâiatului	(unor) mângâiați	mângâiaților
vocative	mângâiatule		mângâiaților

Verb

mângâiat (past participle of mângâia)

1. past participle of mângâia

References

• mângâiat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN