mânzărușă

Romanian

Etymology

From mânzărare +‎ -ușă.

Noun

mânzărușă f (plural mânzărușe)

1. diminutive of mânzărare

Declension

Declension of mânzărușă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mânzărușă	mânzărușa	(niște) mânzărușe	mânzărușele
genitive/dative	(unei) mânzărușe	mânzărușei	(unor) mânzărușe	mânzărușelor
vocative	mânzărușă, mânzărușo		mânzărușelor

References

• mânzărușă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN