mânzuț

Romanian

Etymology

From mânz +‎ -uț.

Noun

mânzuț m (plural mânzuți)

1. diminutive of mânz

Declension

Declension of mânzuț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) mânzuț	mânzuțul	(niște) mânzuți	mânzuții
genitive/dative	(unui) mânzuț	mânzuțului	(unor) mânzuți	mânzuților
vocative	mânzuțule		mânzuților